Dupa luni intregi in care am fost obligati la lockdown, carantina, izolare si distantare, fara sa ne putem face planuri realiste de concediu si limitandu-ne la deplasari de weekend, relativ aproape de casa, iesiri care au fost in principal la munte sau in zone deluroase, inevitabil ca imi zboara gandul la mare. Cand oare ii vom putea face cunostinta lui Vlad cu marea? Deoarece, pana una alta, nu ne incumetam sa dam o fuga pana la Marea Neagra, ce-i drept am fi mai tentati sa evadam spre vest, voi lasa aici cateva poze din ultima noastra iesire la mare in Grecia la care mi-a tot zburat gandul in ultimele zile.
Eram pe insula Paros de cateva zile pana intr-o seara cand am hotarat sa iesim un pic din satul nostru pescaresc si sa luam cina in Naoussa, un satuc micut dar extrem de pitoresc si de cochet, insa evident sufocat de turisti.
Nu mi-ar fi pasat nici daca ramaneam flamanda, as fi fost multumita doar sa privesc apusul pe stomacul gol din portul micut inconjurat de taverne, atat de frumos era locsorul acela.
Satucul este construit ca un amfiteatru in jurul micutului sau port plin de barcute de pescari, in care poti pasi pe ramasitele unui vechi castel venetian. Un obiectiv pe care nu te astepti sa-l gasesti intr-un stat autentic grecesc cu casute si biserici varuite in alb, obloane viu colorate, flori care inunda stradutele labirintice inguste si pietruite. Nu degeaba se spune ca este una dintre cele mai frumoase satuce din insulele Ciclade.
Un „mic” detaliu care nu trebuie trecut cu vederea este faptul ca era prima excursie in care ne insotea si Piticutul nostru simpatic de care aflasem cu o saptamana inainte de plecare!








