Video

Castelul Bran, niste dinozauri si o noapte in Cuib

Dupa un drum nu foarte lung masurat in kilometri, dar parca interminabil datoita calitatii drumurilor romanesti, am ajuns in jur de pranz la Bran deja obositi si infometati. Ne-am gandit sa comandam pizza, sa mancam in masina repede si sa plecam la explorat, dar cand ne-am dat seama ca parcasem fix in fata restaurantului unde facusem comanda de pizza, am hotarat sa mancam civilizat la masa si sa scutim masina de mizeria inevitabila de care ar fi avut parte daca luam pranzul in ea. In conditiile astea, pranzul s-a prelungit iar vizita la Castelul Bran s-a dovedit cam scurta.

Desi ne-am dorit mult sa ajungem la castel, am nimerit cu doua autocare ticsite de turisti straini iar casa contelui Dracula s-a dovedit neincapatoare. Vlad nu a fost prea incantat de aglomeratie, astfel ca am facut singura turul castelului in viteza, iar Vlad cu tati au explorat fiecare ungher al curtii interioare in asteptarea mea.

La Bran am nimerit intr-o zi cam friguroasa si intunecata dar a fost o experienta turistica placuta, am gasit caselul primitor si ne-am bucurat si de noua aditie, Tunelul Timpului in care cobori cu un lift de sticla, construit in putul unei vechi fantani, care printr-un tunel secret pe sub castel leaga curtea interioara cu gradina exterioara. Mi-ar fi placut sa putem explora castelul toti trei, mai in tihna insa nu a fost cazul, dar ne vom intoarce mai la vara si neaparat in timpul saptamanii pentru a evita aglomeratia.

De la Bran, am plecat direct spre cazare, de care eram foarte curiosi. Rezervasem o noapte la Cuibul de Lemn, un complex de cazare unic, ca dintr-o poveste. Privit de jos, Cuibul pare ca te priveste cu ochi cand blanzi, cand suspiciosi, care se inmultesc in functie de unghiul din care te uiti. Casa-cuib este o combinatie armonioasa de ospitalitate veche si facilitati moderne, cu un restaurant care serveste mancaruri gustoase unde micul nostru calator a devorat o farfurie plina de paste delicioase.

La Cuibul de Lemn am stat prea putin dar ne-a placut totul, camera moderna si spatioasa, restaurantul cu semineul unic, o reinterpretare a coifului getic de aur din Tezaurul National, linistea din jurul complexului, terasa de la marginea padurii cu priveliste spre muntii indepartati si bineinteles casutele zambitoare acoperite cu sindrila si cu multi ochisori care te urmaresc prin tot complexul. Singurul minus al locului ar fi chiar amplasamentul relativ retras, insa daca iti doresti liniste, acest lucru ar putea fi o binecuvantare. Sigur vom reveni aici pentru cateva zile de vara pentru a explora mai mult zona, sa revedem Castelul Bran si Cetatea Rasnov, Dino Parc si ce am mai omis prin zona. Aaaaa si sa o salutam pe Maaau, pisica sosie a lui Garfield dupa care s-a tinut Vlad toata seara.

Un scurt popas in zona am facut si la Dino Parc Rasnov, ne-am gandit ca va fi interesant pentru Vlad sa vada dinozaurii, dar a fost mai fascinat de tractorul cu vagon care ne-a dus din parcare pana la intrarea in parc si inapoi, decat de exponatele din padure. Ce-i drept am si ajuns in jurul orei de somnic si nu a mai avut energie si nici chef de explorat. S-a lasat cu plansete si am plecat resemnati.

Trebuie sa mai cresti un pic Piticutule!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s