Tinta excursie noastre era Grecia cu apa ei speram, calda, si turcoaz dar mergeam cu prieteni de data aceasta si atata ne-am sucit cand am cautat cazare, ca sa fie toata lumea multumita incat am ajuns sa rezervam de luni pana joi….total aiurea. Weekendul incepe de vineri 🙂 si se termina in cel mai rau caz duminica 🙂 🙂 deci mai aveam cateva zile in care am decis sa vizitam ceva pe drum, inspre si dinspre Grecia. Macedonia de Nord era cel mai la indemana, o tara de tranzit in care nu ne-am oprit niciodata. Urma sa o facem acuma, astfel am ajuns sa descoperim Macedonia surprinzatoare intr-un road trip de patru zile.
Am inceput cu capitala Skopje, care tare greu s-a lasat descoperita deoarece am nimerit fix in ziua in care se pregatea un amplu protest in centru, politistul cu care am negociat problema accesului spre fix centrul orasului unde aveam cazarea, dar care era total inchis pentru masini, ne-a informat ca sunt asteptati 70-80 de mii de oameni, care vin din toata tara. Dupa mai bine de o ora de plimbari si devieri inutile prin oras, deoarece toate strazile care duceau in centru erau inchise, am lasat masina in parcarea sugerata de politist, am luat copilul si bagajele si am plecat pe jos catre hotel.
Plimbarea de seara am facut-o prin centru cu un copil exagerat de activ dupa ce a stat toata ziua cumintel in masina.
Prima impresie legata de oras, lasand la o parte evenimentul care ne-a cam incurcat socotelile, a fost una neasteptat de buna. Evident ca vorbim de o tara balcanica, fosta comunista, deci nu te astepti sa gasesti curatenia din Elvetia dar mixul acela de balcanic si oriental, arhitectura rigida a imenselor cladiri care delimiteaza zona pietonala centrala, fantani si statui masive in exces, numeroase poduri peste raul Vardar, toate cu arhitectura diferita, doua corabii de lemn ancorate langa promenada….. pff o nebunie de oras, un oras animat, un oras cu de toate. Chiar nu ne asteptam si nici urma de aglomeratie de la protest, acesta se tinea la arcul de triumf si nu ne-am intersectat cu multimea.
A doua zi dupa micul dejun de la hotel, cu accente orientale, am luat orasul la pas si ne-am lasat surprinsi de ce urma sa descoperim. Ajunsi la casa memoriala a Maicii Tereza am aflat ca e originara din Skopje, un detaliu pe care nu il stiam, in onoarea ei au construit un mini muzeu cu o arhitectura contemporana care adaposteste multe poze si obiecte personale si o mica sala de rugaciune, insa Vlad era foarte agitat si nu am reusit sa vedem decat in fuga interiorul.
Am revenit in centru la gigantica fantana cu impresionanta statuie a lui Alexandru Macedon, un rege a carui cuceriri spectaculoase i-au facut pe macedonieni stapani ai Orientului Mijlociu. La moartea sa, la varsta de 32 de ani, Alexandru era stapanul celui mai mare imperiu cucerit vreodata. Nici nu e de mirare ca mostenirea sa este atat de vie la fiecare pas chiar si acuma dupa 2000 de ani. Probabil a ajuns atat de indragit si de trainic in memoria macedonienilor si datorita marelui filozof al lumii antice, Aristotel, care i-a fost tutore timp de trei ani in care l-a invatat tot ce stia el insusi.
Lasand in urma centrul, am trecut podul de piatra, cel mai vechi pod din oras, a carui ultima restaurare semnificativa a avut loc in 1580 si ne-am indreptat spre vechiul bazar, cel mai mare bazar din Balcani si totodata cel mai vechi, cu o istorie de peste 7 secole. In sec. 16 si 17 a devenit unul dintre cele mai importante bazare orientale din Balcani, cu aproximativ 2150 de magazine. Desi a trecut prin mai multe dezastre, incendii si cutremure, bazarul a supraviețuit si a devenit o atractie turistica a orasului. Aproape toate obiectivele mai importante din Bazarul Vechi sunt acum transformate in galerii de arta sau muzee. La ora la care am ajuns noi, inainte de pranz adica, era putina lume, si mai putine magazine deschise dar atmosfera era relaxata. Am gustat niste baclavale si alte dulcegarii de la o mica patiserie si ne-am mai fi plimbat noi mult si bine dar foamea micutului tutist a intervenit in ecuatie si a trebuit sa cautam un restaurant ca sa o potolim.
Ce am mai fi vizitat si nu am reusit este cetatea orasului, cetate odata foarte impunatoare, din care au mai ramas astazi doar vreo 120 de metri din zidul de fortificatie si trei turnuri.
Interesant mi s-a parut si faptul ca din chiar centrul orasului poti urca pe muntele Vodno cu o telegondola pana la crucea Milenium, o enorma cruce de 60 de metri inaltime pe care o vezi de jos din oras. Cu siguranta sunt multe trasee de plimbare sus pe munte si e o alegere placuta pentru a te racori in zilele de vara toride, plus ca si panorama de sus este ametitoare, cel putin asa am citit. Data viitoare cand mai ajungem in oras, aceste doua obiective sunt in fruntea listei.
De la Skopje am plecat spre urmatoarea destinatie si anume o cazare intr-o zona deluroasa, cultivata cu plantatii de vita de vie. Aveam nevoie de putina odihna dupa drum si alergatura din oras, astfel ca la fix am nimerit cazarea, chiar langa autostrada ca sa nu ne abatem mult de la drum, dar totusi cu privelisti frumoase, mult verde si vita de vie. Toata dupa amiaza am petrecut-o in curte la joaca, alergat, mancat, iara jucat.
Urmatoarele zece zile le-am petrecut in Grecia la “maie si nimis” cum ne cerea Vlad in fiecare zi sa ajungem o data la mare, insa reveniti in Macedonia, am simtit nevoia sa ne racorim un pic dupa atata soare si caldura greceasca si ne-am indreptat spre posibil cel mai popular si mai turistic obiectiv al tarii, Canionul Matka, la nici jumatate de ora de capitala. Se ajunge repede si usor, mai problematic e cu parcarea. Noi am ajuns joi spre inserat si era o aglomeratie neasteptata. Ultimii aproximativ 400 de metri de drum pana la cazarea din canion trebuie parcursi pe jos, drumul fiind doar pietonal, sapat in stanca dealungul apei. La baza barajului practic, de unde drumul devine pietonal era aglomeratie si cam debandada, dar la cazare era liniste si neasteptat de putini turisti. Parea ca suntem singurii cazati la canion, ceea ce era chiar bine, citisem ca la sfarsit de saptamana locul devine neincaptor, fiind una din cele mai populare destinatii pentru activitati in aer liber din tara, nu imi pot imagina cum se intampla lucrurile in parcare atunci, ca si asa era nebunie jos.
Lacul Matka din Canionul Matka este cel mai vechi lac artificial din tara si ai multe posibilitati de petrecere a timpului liber, in zona sunt amenajate trasee de catarat, se pot inchiria caiace, barci, poti face drumetii prin padure sau parcurge traseul de aproximativ 7 km dus intors sapat in stanca dealungul lacului, vizita cateva manastiri ce s-au construit pe traseu, pesteri sau pur si simplu sta la terasa hotelului , terasa plina de flori, construita in consola pe luciul apei si admira peisajul in zumzetul ambarcatiunilor de pe lac. Scria undeva pe peretii restaurantului ca a fost construit in 1939 si chiar are un aer rustic si vechi dar incantator. Vlad a fost tare vesel urmarind ratustele de pe lac si pestii care vin cu zecile la cate o bucatica de paine aruncata.
E minunat dimineata sa ai locul pentru tine, noroc cu micutul nostru excursionist matinal, astfel am avut si noi parte de putina liniste inainte sa inceapa sa apara turistii de weekend.
Dupa micul dejun am plecat intr-o mini excursie cu barca, spre o pestera in care se poate intra de pe uscat iar in jurul pranzului am pornit spre Tetovo, un orasel unde urma sa vedem o moschee foarte frumos decorata, descoperita intamplator pe internet.
Tetovo, un orasel maricel si cam haotic in clasicul stil balcanic unde iarasi ne-am invartit pana am ametit ca sa gasim un loc de parcare si unde am nimerit la moschee fix in ora de rugaciune. Evident ca nu era chip sa intram nici macar in curte in asemenea moment, oricum era plin iar noi nu eram nici imbracati corespunzator, dar ne-am plimbat prin parcul de langa lacasul de cult si am admirat bogatia de decoratiuni de pe fatadele exterioare. Iar la plecare am intrat intr-un mini magazin de dulcegarii, de unde cu 5 euro am cumparat cele mai bune si mai proaspete baclavale pe care le-am gustat vreodata.
Tetovo fiind ultima noastra oprire in tarisoara asta, putem concluziona ca am fost mai mult decat placut surprinsi de Macedonia si de ce ofera, atat ca arhitectura, cultura, natura dar si gastronomie.
Planuim sa ne intoarcem ca sa vizitam si imprejurimile lacului Ohrid, despre care am auzit numai de bine si desi am vrut sa ajungem cu aceasta ocazie, trebuia sa ne abatem cateva zile din drum si pana la urma am lasat pe data viitoare.
Vacante cu Vlad 