Video

DN 66 A – traversare Cerna Sat, Pasul Jiu-Cerna, Campul lui Neag

DN 66 A, mai precis, legatura rutiera dintre Baile Herculane si Valea Jiului, supranumita si „drumul lui Basescu” era de mult in vizorul nostru, ca tura de weekend, mai ales de cand a aparut in familie si Toyo, iar cand am hotarat sa vizitam Cheile Corcoaia, Silviu a profitat de oportunitate, deoarece drumul incepe (sau se termina, dupa caz) fix de langa intrarea in chei, unde un indicator arata drumul spre Izvoarele Cernei aflate la 29 de kilometri departare.

De fapt, aventura rutiera incepe la prima intersectie de drumuri dupa ce treci de Baiel Herculane, unde un indicator te ghideaza spre stanga, spre Cerna Sat si Cheile Corcoaiei, un drum de aproximativ 13 kilometri pana la intrarea in chei, un drum candva asfaltat, acum plin de gropi, drum pe care cu siguranta o sa-ti amintesti de toti sfintii din calendar daca nu esti echipat macar cu o masina 4×4. Iar daca ai norocul sa fii cu masina mica, cred ca e cel mai sigur sa o parchezi pe marginea drumului si sa parcurgi distanta pana la chei pe jos si inapoi. Plimbarea aceasta sigur te scuteste de un drum la service si o factura nedorita. Sa zicem ca drumul este sub orice critica. Noi am dezumflat rotile si am ajuns relativ repede, dar cu masina corespunzatoare.

De la Cheile Corcoaia, drumul incepe sa urce lin, incep si serpentinele, carosabilul e mult mai bun decat prima portiune de 13 kilometri si peisajul tomnatic te intampina cu o plapuma de frunze ruginii pe drum si o padure in lumina calda de sfarsit de octombrie. Ce zi frumoasa am prins pentru explorat. Asa continua drumul, aproximativ 20 de kilometri, lin si frumos pana la Barajul lacului de acumulare Cerna unde drumul se ingusteaza brusc, devine o intrare in padure si apare si un indicator rutier cu circulatia interzisa.

De aici incepe distractia, drumul se strica si devine practic unul forestier si la nici 500 de metri de la intrarea in padure ne intampina niste baltoace mari cat latimea drumului si adanci cat sa poti pescui in ele. Daca ai ajuns pana aici cu masina mica, de aici sigur te intorci daca ai mila de ea. Urmatorii 20 de kilometri pana la Izvoarele Cernei, drumul serpuieste pe marginea muntilor si ocoleste lacul de acumulare Cerna. Este o portiune de drum lunga cat 40 de zile de post. Noua ni s-a parut interminabil acest sector, mai ales ca te invarti cand la stanga, cand la dreapta intr-o padure de fagi, nu sunt zone unde sa te poti opri si sa adrmiri vreo panorama, esti practic intr-un tunel de frunze si copaci si din cand in cand poti zari intinderea apei cand drumul se apropie mai mult de marginea lacului si se raresc copacii. Drumul are portiuni de „off road” dar in rest este unul neasteptat de bun. Ne-am intalnit si cu cateva parchete, semn ca defrisarile continua in ciuda eforturilor unor ONG-uri care isi fac datoria in zona.

O data ajunsi la Izvoarele Cernei, am dat o fuga de dezmortire pana la Izbucul Cernei, aflat la 5 minute de drum si ne-am bucurat de peisaj. Aici iesi din padurea de foioase si natura se schimba, ti se arata muntii si padurea de conifere. La orele dupa amiezii cand am ajuns noi, soarele de toamna transforma locul intr-unul feeric.

De aici drumul continua inca 14 kilometri pana la Campul lui Neag, dar peisajul se schimba dramatic si drumul se strica mult. Incepe un urcus de pe la 730 de metri altitudine pana pe la 1400, drumul devine mai scenic, se deschide cu o panorama frumoasa spre Ciucevele Cernei si serpuieste pana in Pasul Jiu Cerna unde am fost putin dezamagiti ca nu am gasit nici un indicator care sa confirme locatia. De aici drumul coboara brusc printr-o padure de conifere inalte, in 6 kilometri se ajunge practic la asfalt, la Campusel, nu inainte insa de a putea admira culmile Oslei.

Aventura noastra s-a terminat la Cheile Butii, unde am intrat sa mancam o ciorba inainte de cele 4 ore pe care urma sa le petrecem in masina pe drumul spre casa.

Ce am invatat din tura asta? 50 de kilometri pe un drum forestier e foarte mult si necesita timp de parcurgere, mai ales unul care trece prin 4 judete, Caras Severin, Mehedinti, Gorj si Hunedoara si de fapt, la cei 50 de km forestieri se mai aduna si 13 km de drum cu gropi si insumezi peste 60 de kilometri de cand ai parasit asfaltul.

Daca tot iei cu tine drujba in portbagaj ca poate ai nevoie, si noi chiar am avut nevoie sa eliberam drumul de un copacel cazut, ar fi indicat sa ii incarci si acumulatorii.

Este adevarata vorba aia care spune ca cine se trezeste de dimineata, departe ajunge dar mai trebuie sa te si intorci iar drumul spre casa a fost lung si anevoios, noi obositi si s-a lasat si o ceata densa noaptea care a ingreunat condusul. Deci, pe viitor pentru ture de o zi ar fi indicat sa ne aventuram mai aproape de casa.

Si nu in ultimul rand, cate o iesire in doi nu strica, ba face chiar bine, mai ales pentru sanatatea emotionala a parintilor :). Drumul acesta ar fi fost destul de greu de parcurs cu un copil de nici 3 ani, din punct de vedere logistic vorbind, prea multe ore de stat in masina pe drumuri care te hurducaie, asa ca ii multumim lui Papa care tot timpul raspunde prezent cand ne vine cate o idee de plecat in doi, dar plecam linistiti, stim ca Vlad este pe maini bune. Multumim Papa :*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s