Parcul National Domogled – Valea Cernei ascunde multe comori naturale care bucura ochiul privitorului iar Cheile Corcoaia fac parte din ele.
Alflate in Judetul Gorj la aproximativ un kilometru de Cerna Sat, un sat incremenit in trecut si uitat de lume, la care ajungi dupa un drum de 13 kilometri care nu a mai vazut asfalt de foarte multa vreme, plin cu gropi cat sa dispari cu masina in ele. Zona de parcare de la intrarea in chei era in schimb scaldat in soare si pajistea de langa arata feeric in razele calde de octombrie.
Cheile Corcoaia sunt foarte accesibile, intrarea in chei este la cativa zeci de metri de langa drum, unde poti parca masina si se intind pe aproximativ 200 de metri, dupa care poteca amenajata se pierde in abrupturi stancoase. In ziua in care am fost noi, la sfarsit de octombrie, umiditatea era mare in chei si stanca foarte alunecoasa, deci e nevoie de pantofi corespunzatori si putina grija. Noi am mers fara Vlad si cred ca a fost mai bine asa, ar fi trebuit sa fim mereu cu ochii pe el acolo. In chei era intunecos si un frig de mi-au inghetat degetele pe telecomanda de la drona. Soarele patrunde greu in chei si probabil doar spre dupa-amiaza.
Intrarea in chei e impresionanta, dupa ce treci de podetul care uneste cele doua maluri de la intrarea in chei, te intampina pe partea stanga un tunel sapat de ape in stanci calcaroase inalte de 200 de metri. Mi s-a parut cel mai impresionant sector al traseului. Raul Naiba, ce nume ciudat are raul acesta, si-a cam facut de cap printre peretii abrupti si a lasat in urma un traseu sculptat practic in stanca.
Eram curioasa de originea numelui raului dar nu am gasit prea multe date, doar ca este afluent al raului Cerna, insa formatiunile sinuase din stanca au dat nastere la legende nemuritoare. Se spune ca eroul mitologic Iovan Iorgovan a vaut aici in zona cheilor prima confruntare cu balaurul si i-a taiat unul din cele cinci capete. Acesta, de durere, cu capetele ramase sparge muntele si fuge, lasand in urma straniile formatiuni din stanca.
Vacante cu Vlad 